Hartă Site   Contact   Termeni si conditii
web design by Graffco
 
Medical Ultrasonography » Arhiva numere de revista » 1/2001  
 Comitet editorial
 Arhiva numere de revista
 Index
 

Revista de ultrasonografie

3-4/2002 | 1/2001 | 2/2001 | 1/2000 | 2/2000 | 3/2000 | 1/1999

Autori
Mircea Petru Adrian, Pop Sorin, Chira Romeo, Vălean Simona, Galatâr Natalia, Duma Milena, Petrescu Magda, Benatre Andre, Olinic Nour, Kerekes Tunde

Biopsia ecoghidată în patologia tumorală abdominală. Factori de performanță independenți de tipul și calibrul acului de biopsie.

Rezumat

Obiectiv. Evaluarea contribuției altor factori decât tipul și calibrul acului de puncție asupra rezultatelor biopsiei ecoghidate cu recoltare de fragment histologic (BEG) în diagnosticul tumorilor abdominale vizualizate ultrasonografic (US).

Material și metodă. La un lot de 189 de pacienți cu imagini US de formațiuni tumorale abdominale s-au efectuat 195 BEG. Acele de biopsie au fost de tipul Otto-Angiomed®, Surecut-MSK® și Bard® sau similare, cu calibre între 0,80 mm (21 G) și 1,20 mm (18 G). Pentru acele Bard® s-a utilizat un pistol de biopsie (biopty-gun). Ecoghidarea s-a efectuat prin metoda free-hand (82,56% din BEG) sau cu dispozitiv de ghidaj (17,43%). In relație cu calitatea fragmentului recoltat, s-a analizat influența următorilor factori asupra rezultatelor: particularitățile tumorii (localizare, dimensiuni, consistență), factori tehnici (ecoghidare, calitatea vizualizării acului, număr de pasaje), respectiv acumularea experienței.

Rezultate. În ansamblu, au fost reușite 83,07% din BEG. In funcție de localizarea tumorii, reușita biopsiei a fost de 86,44% în tumorile hepatice, 81,48% în cele retroperitoneale, 73,68% în tumorile renale și de numai 70,58% în cele ale glandei suprarenale. In funcție de diametrul tumorilor (sub 3 cm, 3-5 cm, 5-8 cm și peste 8 cm), reușita BEG a fost consemnată în 74,28%, 81,31%, 91,66% și, respectiv, 87,87% din biopsii. Cele mai multe BEG cu recoltare de material fals (7, respectiv, 4 cazuri) s-au înregistrat în cazul tumorilor mici și/sau cu situare topografică “dificilă”. Tumorile ramolite sau necrozate au oferit cel mai mare număr de biopsii cu material neinterpretabil (3 cazuri), iar cele dure s-au însoțit mai frecvent de lipsa fragmentului tisular (3 cazuri). Erorile tehnice au condus fie la absența fragmentului (2 cazuri), fie la recoltarea de material fals (2 cazuri). Efectuarea a două pasaje a crescut performanțele BEG (86,07% reușite) față de un singur pasaj (81,25%). Metoda de ecoghidare free-hand s-a dovedit performantă, cu 83,85% BEG reușite față de 79,41%, în cazul utilizării unui dispozitiv de ghidaj. În relație cu acumularea experienței personale, numai 81,48% din BEG efectuate în primii 4 ani au fost reușite, față de 85,07% în următorii 4 ani analizați. În ultima perioadă de 4 ani, reușita BEG a fost consemnată la 82,43% din biopsii, scăderea performanței fiind legată de schimbarea repetată a tipurilor de ace utilizate.

Concluzii. Antrenamentul pentru o anumită tehnică de ecoghidare, recoltarea de țesut din periferia leziunii, dublarea numărului de pasaje și acumularea experienței personale constituie factori majori pentru creșterea performanțelor BEG, în afară de contribuția esențială a tipului și calibrului acului de puncție.

Cuvinte cheie
biopsie ecoghidată, factori de performanță

Autori
Sporea Ioan, Popescu Alina, Dănilă Mirela, ªirli Roxana, Săndesc Dorel

Biopsia hepatică ecoghidată în diagnosticul hepatopatiilor cronice

Rezumat

Evaluarea morfologică a hepatopatiilor cronice este obligatorie pentru stadializarea, stabilirea prognosticului și a deciziei terapeutice, materialul necesar evaluării histologice fiind prelevat prin puncție biopsie hepatică (PBH). Scopul studiului prezent este de a analiza rezultatele și complicațiile PBH în practica hepatologică.


Material și metodă. Am luat în studiu 733 puncții hepatice efectuate în Serviciul de Ecografie al Spitalului Clinic Județean Timișoara în perioada 1992-2000 [375 femei (51,16%) și 358 bărbați (48,84%), cu vârsta medie 42,82+11,39 ani]. Puncțiile au fost efectuate de către același medic, folosind ace Menghini modificate (Hepafix - Braun) cu diametrul extern de 1,4 și 1,6 mm. Toate puncțiile au fost ecoghidate, în unele cazuri folosindu-se sedarea prealabilă cu midazolam i.v.


Rezultate. Din cele 733 cazuri cu hepatopatii cronice difuze biopsiate, la 518 etiologia a fost cunoscută în momentul puncției și anume: în 279 cazuri a fost implicat virusul hepatitic C (53,86%), în 187 cazuri (36,10%) virusul hepatitic B, în 23 cazuri (4,44%) virusurile B și C, într-un caz (0,19%) virusurile B și D, iar în 28 cazuri (5,41%) a fost implicat alcoolul. Rezultatele histologice la cazurile cu hepatopatii cronice virusale evaluate conform scorului Knodell, au evidențiat la 73,87% o hepatită cronică cu activitate medie sau severă (45,84%+28,03%), acestea fiind cazuri cu indicație fermă de terapie etiologică antivirală. Biopsia a prelevat material histologic insuficient pentru interpretare la 17 cazuri (2,32%). În întreg lotul studiat, nu s-a înregistrat nici un deces postbiopsie, complicațiile constatate fiind: un caz de hemoperitoneu (tratat conservator) și 59 de reacții vagale (la cei fără sedare prealabilă cu midazolam). Rata complicațiilor majore a fost de 0,14%.


Concluzie. Pentru diagnosticul hepatopatiilor cronice difuze, PBH ecoghidată este o manevră sigură, confortul pacientului fiind ameliorat prin sedarea prealabilă cu midazolam.

Cuvinte cheie
puncție biopsie hepatică, hepatopatie cronică difuză

Autori
Badea Radu, Spârchez Zeno

Biopsia leziunilor focale pe ficatul cirotic: indicații, tehnică, performanțe, complicații

Rezumat

În contextul abordării diagnostice și terapeutice moderne a leziunilor focale dezvoltate pe ficatul cirotic și vizualizate prin ecografie, se prezintă o sinteză a experienței acumulate în explorarea invazivă prin puncție ecoghidată a acestor leziuni. Sunt trecute în revistă avantajele, limitele și complicațiile puncției ecoghidate efectuate cu ace fine atraumatice sau cu ac gros, precum și cele legate de utilizarea unor dispozitive automate de biopsie. Fiind cunoscute riscurile metodei - în special compromiterea perspectivei unui transplant hepatic datorită însămânțării neoplazice a traiectului de puncție - sunt prezentate nuanțat indicațiile explorării invazive. Progresul previzibil din domeniul examinărilor imagistice moderne va fi în măsură să limiteze, în viitor, indicațiile biopsiei ecoghidate, considerată încă, în prezent, “standardul de aur” pentru precizarea naturii leziunilor hepatice focale.

Cuvinte cheie
biopsie hepatică ecoghidată, hepatocarcinom, nodul de regenerare, metode imagistice

Autori
Boșneac Adina, Vlădescu Ruxandra, Rădulescu Micaela, Diaconescu Al.

Chist de incluziune peritoneală- prezentare de caz

Rezumat

Se prezintă un caz de formațiune chistică pelvină la care investigația ecografică a sugerat un chist de incluziune peritoneală (CIP), complicație rară care poate apare la femei tinere în urma unor intervenții chirurgicale multiple la nivelul pelvisului.

Neconcordanța cu alte metode de diagnostic a impus efectuarea laparoscopiei, care a confirmat prezumția ecografică.

Deși sunt entități rare, CIP nu trebuie să fie excluse din diagnosticul diferențial al formațiunilor chistice pelvine, mai ales că semnificația patologică și atitudinea terapeutică pot fi diferite.

Cuvinte cheie
chist de incluziune peritoneală, diagnostic ecografic

Autori
ªanta Adrian

Chist ovarian la făt- diagnostic ecografic

Rezumat

Lucrarea prezintă cazul unei gravide la care examenul ecografic a evidențiat o structură chistică abdominală fetală de mari dimensiuni, considerată a fi, mai probabil, un chist ovarian. Se trec în revistă elementele imagistice care au stat la baza acestui diagnostic. Examenul ecografic abdominal al nou-născutului și intervenția chirurgicală au confirmat diagnosticul suspectat antenatal.

Cuvinte cheie
ultrasonografie, chist ovarian fetal

Autori
Dudea Sorin, Ciuce Constantin

Detectarea prin ultrasonografie Doppler color a inversării sensului de curgere a fluxului sanguin în vena epigastrică superficială- un semn indirect de obstrucție a joncțiunii safeno-femurale

Rezumat

Obiective. Determinarea direcției normale a fluxului în vena epigastrică superficială (VES) și evaluarea modificărilor de la acest nivel la pacienții cu obstrucție a joncțiunii safeno-femurale.

Material și metodă. Lotul studiat a constat din 40 de subiecți normali și 56 pacienți cu tromboză venoasă profundă (TVP) care au fost examinați cu ultrasonografie Doppler color. Direcția fluxului în VES a fost înregistrată și comparată cu direcția fluxului în sistemul venos profund învecinat.

Rezultate. La toți subiecții normali, fluxul în VES a fost orientat caudal. La 95% dintre pacienții cu obstrucție completă a joncțiunii safeno-femurale, fluxul în VES a fost orientat cranial. Dintre pacienții cu TVP, flux orientat caudal în VES a fost observat doar la cazurile cu tromboză localizată inferior de nivelul joncțiunii safeno-femurale sau la pacienții cu obstrucție incompletă a joncțiunii. La această ultimă grupă de pacienți, fluxul a avut, în majoritatea cazurilor, orientare bidirecțională.

Concluzie. Fluxul inversat (orientat cranial) în VES este un semn indirect valoros de obstrucție completă a joncțiunii safeno-femurale la pacienții cu TVP.

Cuvinte cheie
ultrasonografie Doppler, vena epigastrică superficială, tromboză venoasă profundă

Autori
Dumitrașcu Dan L.

Explorarea ecografică a motilității gastrice

Rezumat

Ecografia are aplicații în studiul motilității gastrice. Ea permite măsurarea vitezei de evacuare a stomacului, atât a compartimentului antral, cât și a celui proximal. De asemenea, ecografia permite studiul coordonării antro-piloro-duodenale, a contractilității antrale, a acomodării stomacului proximal și a refluxului gastroesofagian.

Explorarea ecografică a motilității gastrice nu este un test de rutină, ci este rezervată cercetărilor clinice și farmacologice.

Cuvinte cheie
ecografie gastrică, motilitate gastrică

Autori
Gluck G., Mihai M., Roșu T.

Puncție-biopsie prostatică transrectală ecoghidată- analiza unui lot de 49 de pacienți simptomatici

Rezumat

Scop. Prezentarea puncției biopsie prostatice (PBP) transrectale ecoghidate în diagnosticul cancerului de prostată.

Material și metodă. Un lot de 49 de pacienți cu simptome de suferință ale aparatului urinar inferior (LUTS) a fost subîmpărțit astfel:

A. 23 de pacienți cu modificări clinice (tact rectal) ale prostatei sugestive pentru cancer și antigen specific al prostatei (PSA) între 4 – 24 ng/ml;

B. 26 de pacienți fără modificări clinice sugestive pentru cancer de prostată (tact rectal), dar cu PSA modificat: între 4 - 10 ng/ml și free PSA < 19% (19 pacienți), respectiv peste 10 ng/ml (7 pacienți).

Rezultate. In lotul A, 21 de pacienți au prezentat imagini sonografice sugestive și 13 au avut confirmarea histologică pentru cancer prostatic. În lotul B, dintre cei 19 pacienți cu PSA între 4-10 ng/ml și free PSA < 19%, ecografia transrectală (ETR) a fost sugestivă pentru cancer la 14, dintre care 3 au avut confirmarea histopatologică. Din ceilalți 7 pacienți cu PSA >10 ng/ml, 6 au prezentat modificări la ecografia transrectală, dintre care 3 au fost confirmați histopatologic.

Concluzii. Puncția biopsie prostatică cu ecografie transrectală este un procedeu de rutină în practica urologică, având rol în diagnosticul, stadializarea și evaluarea prognosticului cancerului de prostată.

Cuvinte cheie
cancer de prostată, ecografie transrectală, puncție biopsie

Autori
Cadariu Andrei Achimaș

Redactarea unei lucrări științifice (rezultate și concluzii)

Rezumat

Discuțiile trebuie să acopere toate aspectele interpretabile ale lucrării (plusuri și minusuri, puncte forte și puncte slabe). Ele trebuie să se refere strict la lucrarea publicată și nu la alte subiecte. În capitolul Discuții și concluzii, descoperirile trecute și cele curente (ale lucrării publicate), sunt aduse laolaltă. Capitolul discuții face legătura între rezultatele lucrării comunicate și cunoștințele existente în domeniul dezbătut, demonstrând măsura în care aceste rezultate au contribuit la progresul științei în aria abordată.

Cuvinte cheie
redactare științifică, discuții, concluzii

Autori
Lucan Mihai, Fufezan Otilia, Nanulescu Mircea, Mureșan Mariana

Ureterocel cu litiază, prolabat în uretră- prezentare de caz

Rezumat

Se prezintă cazul unui pacient de sex masculin în vârstă de 9 ani și șase luni, care prezenta de aproximativ 5 ani tulburări ale caracterelor micțiunii (jet urinar întrerupt, micțiuni imperioase). Examinarea ecografică, completată cu alte investigații imagistice (cistografie micțională, urografie intravenoasă) a permis stabilirea diagnosticului de ureterocel cu litiază, prolabat în uretra proximală. Tratamentul efectuat a fost chirurgical, iar evoluția postoperatorie, favorabilă.

Cuvinte cheie
ureterocel cu litiază, ecografie, copil

Autori
Costin Nicolae, Mihu Dan

Utilizarea ecografiei endovaginale în diagnosticul sarcinii extrauterine

Rezumat

Lucrarea realizează o trecere în revistă a celor mai recente date privind diagnosticul ecografic precoce al sarcinii extrauterine.

Sunt prezentate elementele decelate prin ecografia endovaginală bidimensională (cavitatea uterină, endometrul, miometrul, anexele, peritoneul), precum și aspectele sugestive pentru diagnostic ale ecografiei Doppler.

Coroborarea datelor ecografiei endovaginale cu dozarea plasmatică a HCG facilitează diagnosticul precoce al acestei afecțiuni și permite abordarea unei conduite terapeutice adecvate.

Cuvinte cheie
ecografie endovaginală 2D și Doppler, sarcină extrauterină

© Copyright 2003-2019, Societatea Română de Ultrasonografie în Medicină şi Biologie