Hartă Site   Contact   Termeni si conditii
web design by Graffco
 
Medical Ultrasonography » Index » Ecografie interventionala  
 Comitet editorial
 Arhiva numere de revista
 Index
 

Revista de ultrasonografie

Ficat | Aparat urinar | Tub digestiv | Pancreas | Aparat locomotor | Ecografie interventionala | Ecografie pediatrica | Doppler/3D | Parti moi | Ginecologie | Retroperitoneu

Autori
Mircea Petru Adrian, Pop Sorin, Chira Romeo, Vălean Simona, Galatâr Natalia, Duma Milena, Petrescu Magda, Benatre Andre, Olinic Nour

Biopsia ecoghidată a tumorilor abdominale. Comparație între rezultatele obținute cu 3 tipuri diferite de ace

Rezumat

Obiectiv: Evaluarea performanței biopsiei ecoghidate (BEG) cu recoltare de fragment histologic în diagnosticul tumorilor abominale, în funcție de localizarea tumorii, tipul și calibrul acelor de biopsie utilizate.

Material și metodă: Lotul studiat cuprinde 181 de pacienți cu tumori abdominale cu localizări variate (ficat - 109, retroperitoneu - 26, rinichi - 19, glandă suprarenală - 14, alte localizări - 13). În total s-au efectuat 187 BEG, la 6 pacienți manopera fiind reluată într-o altă ședință datorită insuccesului primei tentative. A fost consemnat contextul clinico-imagistic al indicației BEG. Tipurile de ace de biopsie utilizate au fost: Otto-Angiomed® (calibru 0,80 - 0,95 mm) pentru 96 BEG, Surecut-MSK® (calibru 1,00-1,20 mm) pentru 30 BEG, respectiv Bard® (calibru 1,00 - 1,20 mm) pentru 61 BEG. Rezultatele au fost evaluate în funcție de calitatea și valoarea diagnostică a fragmentului recoltat.

Rezultate: Pentru localizările tumorale hepatice, indicația cea mai frecventă a BEG a constituit-o suspiciunea de metastaze hepatice sau imaginea de tumoră extrahepatică în context malign (50,45% din cazuri), iar pentru cele extrahepatice, palparea unei formațiuni tumorale abdominale solide (37,50% din cazuri). Reușita tehnică a fost consemnată pentru 82,35% din totalul BEG, fiind diferită în funcție de localizarea tumorii: hepatică - 85,71%, retroperitoneală - 81,48%, renală - 73,68%, suprarenaliană - 66,66%, alte localizări - 85,71%. Cele mai bune rezultate au fost obținute cu acele tip Otto® (84,37%), fiind ușor mai scăzute pentru acele Bard® (80,32%), respectiv Surecut® (80%). Calibrul mai mare al acului a asigurat o reușită semnificativ crescută a BEG față de acele subțiri, indiferent de tipul constructiv al acestora: Otto® - 85,88% / 72,72%, Surecut® - 87,5% / 50%, Bard® - 84,61% / 55,55%.

Concluzii: BEG reprezintă o medodă de explorare cu o valoare diagnostică înaltă în cazul tumorilor abdominale, ale cărei performanțe sunt influențate de localizarea tumorii, tipul și calibrul acului de puncție. Pentru același tip constructiv, calibrul mai mare al acului (18 G) oferă cele mai bune rezultate.

Cuvinte cheie
tumoră, biopsie ecoghidată, ac de biopsie

Autori
Mircea Petru Adrian, Pop Sorin, Chira Romeo, Vălean Simona, Galatâr Natalia, Duma Milena, Petrescu Magda, Benatre Andre, Olinic Nour, Kerekes Tunde

Biopsia ecoghidată în patologia tumorală abdominală. Factori de performanță independenți de tipul și calibrul acului de biopsie.

Rezumat

Obiectiv. Evaluarea contribuției altor factori decât tipul și calibrul acului de puncție asupra rezultatelor biopsiei ecoghidate cu recoltare de fragment histologic (BEG) în diagnosticul tumorilor abdominale vizualizate ultrasonografic (US).

Material și metodă. La un lot de 189 de pacienți cu imagini US de formațiuni tumorale abdominale s-au efectuat 195 BEG. Acele de biopsie au fost de tipul Otto-Angiomed®, Surecut-MSK® și Bard® sau similare, cu calibre între 0,80 mm (21 G) și 1,20 mm (18 G). Pentru acele Bard® s-a utilizat un pistol de biopsie (biopty-gun). Ecoghidarea s-a efectuat prin metoda free-hand (82,56% din BEG) sau cu dispozitiv de ghidaj (17,43%). In relație cu calitatea fragmentului recoltat, s-a analizat influența următorilor factori asupra rezultatelor: particularitățile tumorii (localizare, dimensiuni, consistență), factori tehnici (ecoghidare, calitatea vizualizării acului, număr de pasaje), respectiv acumularea experienței.

Rezultate. În ansamblu, au fost reușite 83,07% din BEG. In funcție de localizarea tumorii, reușita biopsiei a fost de 86,44% în tumorile hepatice, 81,48% în cele retroperitoneale, 73,68% în tumorile renale și de numai 70,58% în cele ale glandei suprarenale. In funcție de diametrul tumorilor (sub 3 cm, 3-5 cm, 5-8 cm și peste 8 cm), reușita BEG a fost consemnată în 74,28%, 81,31%, 91,66% și, respectiv, 87,87% din biopsii. Cele mai multe BEG cu recoltare de material fals (7, respectiv, 4 cazuri) s-au înregistrat în cazul tumorilor mici și/sau cu situare topografică “dificilă”. Tumorile ramolite sau necrozate au oferit cel mai mare număr de biopsii cu material neinterpretabil (3 cazuri), iar cele dure s-au însoțit mai frecvent de lipsa fragmentului tisular (3 cazuri). Erorile tehnice au condus fie la absența fragmentului (2 cazuri), fie la recoltarea de material fals (2 cazuri). Efectuarea a două pasaje a crescut performanțele BEG (86,07% reușite) față de un singur pasaj (81,25%). Metoda de ecoghidare free-hand s-a dovedit performantă, cu 83,85% BEG reușite față de 79,41%, în cazul utilizării unui dispozitiv de ghidaj. În relație cu acumularea experienței personale, numai 81,48% din BEG efectuate în primii 4 ani au fost reușite, față de 85,07% în următorii 4 ani analizați. În ultima perioadă de 4 ani, reușita BEG a fost consemnată la 82,43% din biopsii, scăderea performanței fiind legată de schimbarea repetată a tipurilor de ace utilizate.

Concluzii. Antrenamentul pentru o anumită tehnică de ecoghidare, recoltarea de țesut din periferia leziunii, dublarea numărului de pasaje și acumularea experienței personale constituie factori majori pentru creșterea performanțelor BEG, în afară de contribuția esențială a tipului și calibrului acului de puncție.

Cuvinte cheie
biopsie ecoghidată, factori de performanță

Autori
Sporea Ioan, Popescu Alina, Dănilă Mirela, ªirli Roxana, Săndesc Dorel

Biopsia hepatică ecoghidată în diagnosticul hepatopatiilor cronice

Rezumat

Evaluarea morfologică a hepatopatiilor cronice este obligatorie pentru stadializarea, stabilirea prognosticului și a deciziei terapeutice, materialul necesar evaluării histologice fiind prelevat prin puncție biopsie hepatică (PBH). Scopul studiului prezent este de a analiza rezultatele și complicațiile PBH în practica hepatologică.


Material și metodă. Am luat în studiu 733 puncții hepatice efectuate în Serviciul de Ecografie al Spitalului Clinic Județean Timișoara în perioada 1992-2000 [375 femei (51,16%) și 358 bărbați (48,84%), cu vârsta medie 42,82+11,39 ani]. Puncțiile au fost efectuate de către același medic, folosind ace Menghini modificate (Hepafix - Braun) cu diametrul extern de 1,4 și 1,6 mm. Toate puncțiile au fost ecoghidate, în unele cazuri folosindu-se sedarea prealabilă cu midazolam i.v.


Rezultate. Din cele 733 cazuri cu hepatopatii cronice difuze biopsiate, la 518 etiologia a fost cunoscută în momentul puncției și anume: în 279 cazuri a fost implicat virusul hepatitic C (53,86%), în 187 cazuri (36,10%) virusul hepatitic B, în 23 cazuri (4,44%) virusurile B și C, într-un caz (0,19%) virusurile B și D, iar în 28 cazuri (5,41%) a fost implicat alcoolul. Rezultatele histologice la cazurile cu hepatopatii cronice virusale evaluate conform scorului Knodell, au evidențiat la 73,87% o hepatită cronică cu activitate medie sau severă (45,84%+28,03%), acestea fiind cazuri cu indicație fermă de terapie etiologică antivirală. Biopsia a prelevat material histologic insuficient pentru interpretare la 17 cazuri (2,32%). În întreg lotul studiat, nu s-a înregistrat nici un deces postbiopsie, complicațiile constatate fiind: un caz de hemoperitoneu (tratat conservator) și 59 de reacții vagale (la cei fără sedare prealabilă cu midazolam). Rata complicațiilor majore a fost de 0,14%.


Concluzie. Pentru diagnosticul hepatopatiilor cronice difuze, PBH ecoghidată este o manevră sigură, confortul pacientului fiind ameliorat prin sedarea prealabilă cu midazolam.

Cuvinte cheie
puncție biopsie hepatică, hepatopatie cronică difuză

Autori
Badea Radu, Spârchez Zeno

Biopsia leziunilor focale pe ficatul cirotic: indicații, tehnică, performanțe, complicații

Rezumat

În contextul abordării diagnostice și terapeutice moderne a leziunilor focale dezvoltate pe ficatul cirotic și vizualizate prin ecografie, se prezintă o sinteză a experienței acumulate în explorarea invazivă prin puncție ecoghidată a acestor leziuni. Sunt trecute în revistă avantajele, limitele și complicațiile puncției ecoghidate efectuate cu ace fine atraumatice sau cu ac gros, precum și cele legate de utilizarea unor dispozitive automate de biopsie. Fiind cunoscute riscurile metodei - în special compromiterea perspectivei unui transplant hepatic datorită însămânțării neoplazice a traiectului de puncție - sunt prezentate nuanțat indicațiile explorării invazive. Progresul previzibil din domeniul examinărilor imagistice moderne va fi în măsură să limiteze, în viitor, indicațiile biopsiei ecoghidate, considerată încă, în prezent, “standardul de aur” pentru precizarea naturii leziunilor hepatice focale.

Cuvinte cheie
biopsie hepatică ecoghidată, hepatocarcinom, nodul de regenerare, metode imagistice

Autori
Jovin Gheorghe, Stănescu Dan, Chirion Cristina, Ioan Mihalcea Adela

Ecografia în diagnosticul și terapia colecțiilor abdominale

Rezumat

Este făcută o succintă trecere în revistă a metodelor de evacuare a colecțiilor intraabdominale, în diferite tipuri de patologie, diagnosticate și tratate în perioada ianuarie 1997–decembrie 1998. Lucrarea prezintă un algoritm în metodologia de căutare ecografică a colecțiilor abdominale și analizează eficiența tratamentului în 53 de cazuri. Analiza rezultatelor a stabilit o eficiență generală a metodelor de 88,6%, mai mare în cazul drenajului prin cateter montat în colecție - 97,6%, decât în cazul puncțiilor aspirative - 54,5%.

Cuvinte cheie
colecții intraabdominale, drenaj, puncție aspirativă, ghidaj ecografic

Autori
Badea Radu, Spârchez Zeno, Tanțău Marcel, Albu Sergiu, Fazzad Emad, Anton Ofelia

Factori predictivi ecografici ai funcționalității endoprotezelor biliare

Rezumat

Scopul lucrãrii a fost studierea performanțelor ecografiei în evaluarea eficacității drenajului biliar intern prin intermediul unei endoproteze montate endoscopic.

Metodă. Au fost studiați 52 de pacienți (36 bărbați, 16 femei, vârsta medie 60 ani, interval 41 – 82 ani) cu obstrucție biliară care au fost endoprotezați biliar folosindu-se proteze de plastic de 7-12 F. Indicațiile pentru protezare au fost: obstrucții biliare distale și medii (36 cazuri) și obstrucții tumorale hilare (16 cazuri). Eficiența drenajului biliar a fost evaluată clinic și biochimic. Prezența și gradul aerobiliei, precum și dimensiunea căii biliare principale și a căilor biliare intrahepatice au fost evaluate ecografic înainte și după endoprotezare.

Rezultate. Drenajul biliar a fost eficient la 41 de pacienți (78,8%). În obstrucțiile biliare distale/medii scăderea dilatării CBP, CBIH și colecistului a fost semnificativă în cazurile de drenaj eficient, iar valoarea predictivă pozitivă a aerobiliei importante a fost 100% în aprecierea funcționalității endoprotezei. În obstrucțiile biliare proximale scăderea diametrului canalului hepatic drept/stâng a fost semnificativă în caz de drenaj eficient. Valorile predictive pozitive și negative ale aerobiliei au fost de 83% și respectiv 70%. Capătul proximal al endoprotezei a fost vizualizat corect în 81,2% din cazuri.

Concluzii. În obstrucțiile biliare distale/medii scăderea dilatării căilor biliare și colecistului și prezența aerobiliei semnifică un drenaj biliar eficient. În cele proximale, valoarea ecografiei constă în vizualizarea corectă a capătului proximal al protezei și în evidențierea regresiei dilatărilor căilor biliare de deasupra stenozei, aerobilia având însă o valoare limitată.

Cuvinte cheie
obstrucție biliară, ultrasonografie, protezare endoscopică, aerobilie

Autori
Gluck G., Mihai M., Roșu T.

Puncție-biopsie prostatică transrectală ecoghidată- analiza unui lot de 49 de pacienți simptomatici

Rezumat

Scop. Prezentarea puncției biopsie prostatice (PBP) transrectale ecoghidate în diagnosticul cancerului de prostată.

Material și metodă. Un lot de 49 de pacienți cu simptome de suferință ale aparatului urinar inferior (LUTS) a fost subîmpărțit astfel:

A. 23 de pacienți cu modificări clinice (tact rectal) ale prostatei sugestive pentru cancer și antigen specific al prostatei (PSA) între 4 – 24 ng/ml;

B. 26 de pacienți fără modificări clinice sugestive pentru cancer de prostată (tact rectal), dar cu PSA modificat: între 4 - 10 ng/ml și free PSA < 19% (19 pacienți), respectiv peste 10 ng/ml (7 pacienți).

Rezultate. In lotul A, 21 de pacienți au prezentat imagini sonografice sugestive și 13 au avut confirmarea histologică pentru cancer prostatic. În lotul B, dintre cei 19 pacienți cu PSA între 4-10 ng/ml și free PSA < 19%, ecografia transrectală (ETR) a fost sugestivă pentru cancer la 14, dintre care 3 au avut confirmarea histopatologică. Din ceilalți 7 pacienți cu PSA >10 ng/ml, 6 au prezentat modificări la ecografia transrectală, dintre care 3 au fost confirmați histopatologic.

Concluzii. Puncția biopsie prostatică cu ecografie transrectală este un procedeu de rutină în practica urologică, având rol în diagnosticul, stadializarea și evaluarea prognosticului cancerului de prostată.

Cuvinte cheie
cancer de prostată, ecografie transrectală, puncție biopsie

Autori
Achimas Cadariu Ligia, Achimas Cadariu Patriciu

Ultrasonografia intraoperatorie în chirurgia abdominală

Rezumat

Ultrasonografia intraoperatorie joacă un rol important în chirurgia abdominală, unde este utilizată preponderent pentru operațiile pe ficat, tract biliar și pancreas. Ea poate fi utilizată de asemenea pentru abordarea chirurgicală a abceselor abdominale și tumorilor abdominale. Metoda ajută la luarea deciziilor operatorului, la efectuarea puncțiilor ghidate intraoperator în scop bioptic sau terapeutic și la controlul intraoperator al leziunilor iatrogene.

Cuvinte cheie
ultrasonografie intraoperatorie, chirurgie abdominală

© Copyright 2003-2019, Societatea Română de Ultrasonografie în Medicină şi Biologie